Labirintul vietii lui nu este cetatea…ci cuvintele ce-l fac sa tergiverseze in actiuni,contempland anostul din perspectiva faptelor sale.
Astazi se indreapta catre o iesire abandonata de iluzia realitatii provocata de filele cartilor din biblioteca ei.
Dragostea pasilor spre drumul libertatii transmiteau turbulente in mintea lui,care alerga impreuna cu anumiti neuroni dorind sa descopere anumite raspunsuri.
Raspunsurile nu reprezentau enigma iluzorie din mintea ei care actionau asupra lui, fiindca limitele raspunsurilor lui descoperite in drumul mintii sale undeva in privirea ei, care mereu stralucea acolo in deplinatatea facultatilor mintale a ta, a cititorului, sau a lui… a personajului… [hmm] erau mult mai bazate pe ceea ce se numeste ratiune.
Esti de acord sa te mai invarti in cerc la fel ca mine? Sau vei alege libertatea iluzorie a unei fotografii ce inspira personajelor intrebari fara raspunsuri?
Fotografia unei descrieri a cartilor cu continut siropos este labirintul ales de majoritatea personajelor… insa labirinutul raspunsurilor e mai greu de accesat….e greu sa alegi intre solutiile intrigii. Capriciile personajelor isi doresc intrebarile, fara sa descopere in mintea lor diferenta intre realitatea cartilor napustita in ratiunea ta [hmm] din viata iluzorie plina de raspunsuri abandonate in cartierul inchis, care asteapta sa fie descoperit de iluzia realitatii cheilor din gandurile personajelor.